Un activist Greenpeace deghizat în urs polar a protestat la Kremlin

Un activist Greenpeace deghizat în urs polar a plutit luni dimineața pe o bucată de banchiză improvizată, pe râul Moskova, în fața Kremlinului, în semn de protest față de un proiect ruso-norvegian de exploatare petrolieră a Arcticii, relatează AFP.

Purtând un costum alb imitând blana, activistul a făcut o tură pe o platformă albă semănând cu un bloc de gheață, pe care a instalat panouri pe care se putea citi „Help!” (Ajutor!) și „Arctic not for Sale” (Arctica nu este de vânzare).

El a fost reținut, ulterior, dar a fost eliberat rapid, a anunțat Greenpeace pe Twitter.

Organizația a anunțat, într-un comunicat postat pe site, că vrea, astfel, să atragă atenția asupra unui proiect comun al grupului Rosneft, numărul unu în domeniul petrolier rus, și al societății norvegiene Statoil privind prospectarea Mării Barents (Arctica). „Companii petroliere lacome pun stăpânire pe Arctica. Lor nu le pasă de urși și balene ce pot muri de foame, la fel ca (din cauza afectării) echilibrului climatic”, subliniază aceasta.

Greenpeace a anunțat că intenționează să lanseze o petiție prin care îi va cere premierului norvegian Jens Stoltenberg să renunțe la acest „proiect industrial cu un nivel de risc ridicat în Arctica rusă”.

ONG-ul a acuzat totodată compania Statoil că este pregătită să efectueze în Rusia „experiențe periculoase”, pe care grupul norvegian nu le-ar fi încercat vreodată în Norvegia.

„În cazul în care se produce un dezastru în Marea Barents, pagubele produse fragilului mediu nordic, resurselor de pește și populației orașelor de la țărm vor fi catastrofice”, apreciază Greenpeace.

„Îndemnăm cetățenii întregii lumi să spună «nu» (…) acestei curse absurde după petrolul arctic”, subliniază ONG-ul.

În noiembrie 2012, activiști Greenpeace deghizați în urși polari au blocat accesul în sediul Gazprom, la Moscova, denunțând astfel proiecte de foraj ale gigantului rus în domeniul gazelor în Arctica.

Rusia a transformat „dezvoltarea” Arcticii în prioritate strategică. Existența unor presupuse rezerve suscită totodată pofta altor patru țări ce se învecinează cu Arcitica, și anume Canada, Norvegia, Danemarca și Statele Unite.